Visitatori in 24 ore: 3’984
165 persone sono online
1 autore online
Lettori online: 164
Ieri pubblicate 23 poesie e scritti 35 commenti.
Poesie pubblicate: 360’890Autori attivi: 7’470
Gli ultimi 5 iscritti: Malena - Die - vorreichiamarmigreta - Lorenzo Vecchia - Emanuele Gentili |
_
eBook italiani a € 0,99: ebook pubblicati con la massima cura e messi in vendita con il prezzo minore possibile per renderli accessibile a tutti.
I Ching: consulta gratuitamente il millenario oracolo cinese.
Confessioni: trovare amicizia e amore, annunci e lettere.
Farmaci generici Guida contro le truffe sui farmaci generici.
Xenical per dimagrire in modo sicuro ed efficace.
Glossario informatico: sigle, acronimi e termini informatici, spiegati in modo semplice ma completo, per comprendere libri, manuali, libretti di istruzioni, riviste e recensioni.
Guida eBook: Guida agli eBook ed agli eBook reader. Caratteristiche tecniche, schede ed analisi |
|
|
Le 3715 poesie in esclusiva dell'argomento "Dialettali"
|
Che voglia ca m’è venuta,
nun saje c’aggio penzato...
nuje sule,’na jurnata,
’na bella cammenata
Parlanno ‘e tanta cose,
d’’a vita c’ammo avuto...
d’’e suonne, d’’e paure,
insomma,’e tutt’’e duje
Nun c’ere maje penzato,
tu sì ‘na cara
leggi
|
|
|
|
Appena ca mi azzu ogni matina
la prima cosa ca mi piaci fari
è sciri trittu trittu 'nt'la cucina,
cá è lu cafèi ca m'hagghia priparari.
Ci poi quarcunu shta ca si 'vvicina,
percé t'l'ardori s'è fattu
leggi
|
|
|
|
E quantu tiempo addà sta na muntagna
primma ca ‘o mare s’a magna?
E quanti vote stu cielo a guardà
primma ‘e puterlo afferrà?
E quanta notte me tocca ‘e sunnà
primma ‘e puterme scetà?
Rispunneme a me e famme
leggi
|
|
|
|
'O bene rimmane,
è 'o male ca se ne va...
crideme,è accussì,
nun t'avvellì
Sarrà 'nu juorno,
leggi
|
|
|
|
Ir tempo un m’ha levato la favella,
sebbene ciabbia, guasi, settant’anni
buttati giù d’un fiato, a garganella
fra tante delusioni e troppi inganni.
Però un mi domandate come ho fatto
perché insieme all’età c’è lo stupore
di ritrovàmmi vecchio
leggi
|
|
|
|
È ccosa ca si veti ogni mumentu,
cá ti quann'hamu natu la tinimu:
pinzamu ca ti l'atri megghiu simu
senza fa' sènti' mancu 'nu lamentu.
Ognunu pari comu ci è cuntentu
t'lu statu sua, ma tutti poi capimu
ca 'nta
leggi
|
|
|
|
M’ encanto a guardà er celo pieno de stelle,
sembreno sorelle, a guardà er sole che ariscalla er monno
co tanta premura pe nun facce avè freddo,
pe regalacce calura.
M’encanto ar passaggio de tutte le staggioni so’ tutte
leggi
|
|
|
|
Avimu tutti a puzza sutto o nasu
quandu virimu all’angulu ra strata
nu mendicanti chi ndi cerca i sordi.
Simu puru ncazzati
pirchì ndi faci perdiri un minutu
e quasi quasi mbiriamu
i surdi e l’orbi
Malu vistutu e forsi puzza un pocu
ma a nui non
leggi
|
|
|
|
A corba che a balla sciù pe o sentè
tra‘n’a fascia e ‘n’atra a- o pösâ di pè
un parmo de cian con mûage de prïa
pe orti a cavâ pe un po’ de verdûa
i çexi che avansan tra e fasce e
leggi
|
|
|
|
Nu' no' hamu mai capitu cce hama ffari
pi putì' sciri 'nnanti 'nta la vita
e, toppu ca sapimu battagliari,
è troppu toshta a vvenci' la partita.
Eppuru nu' no' n'hama ritirari;
l'hamà 'ffruntari comu ci è 'na
leggi
|
|
|
|
So' ppicca cuiddi ca no' vvollu nienti
'nt'la vita toppu ca hannu datu assai,
cá quasi tutti reshtunu scuntienti
senza 'nu premiu avì' né mu' né crai.
Pi ci è 'nu puèta e vvali veramenti
'shta cosa
leggi
|
|
|
|
A prima vota,
chi vitti u mari,
pinsai chi caminava
‘nda l’aqua.
L’unda mi spingiva
intra.
I botta si apriu.
Si parau davanti,
‘na strada china
i sciuri.
‘Na nuvola spruzzau
‘na lacrima,
ciangia i filicità.
E u mari
leggi
|
|
|
|
| 'Stu munnu di birbanti,
lu niuro e lu jancu si livò d'avanti.
Da allura lu culuri grigiu
divintò 'mpurtanti.
Cu stu culuri 'nto menzu
fari l'avvucatu avi senzu.
Subitu 'ncuatratu:
‘Ncravattatu, 'mprofumatu,
valigetta a latu
leggi
|
|
|
|
| È 'na palora complicata assai
ca voli ddici tanta brutti cosi,
percè no' s'è capita quasi mai
et è crïatu fatti priculosi.
Ci nu' vulì' vivimu senza 'uai
facimu ti Platone li shtutiosi:
lu bbeni pi lu
leggi
|
|
|
|
| E’ a punta du stivali,
A pinneddhu ‘nto mari.
Ti bagni e ti ricrii,
‘nto cori l’allegria.
Avi ‘na sula
stagiuni:
è chiddha di l’amuri.
U ventu e l’unda
si vonnu beni...
‘Nta barca di lu
strittu, camina
a fantasia.
Non si sulu
cu’ tia
leggi
|
|
|
|
|
T’è miso a fa’ ‘o pezzente
int’a nu cielo niro
‘nciaruso e strafuttente
uocchio senza respiro.
Annascunnuto areto a ddoje madamme
sapenno ca stu core tene famme
sì stato muto manco na parola
e l’acqua a chesta notta ha fatto
leggi
|
|
|
|
Vitennu 'nta 'shtu munnu cce succeti,
capimu tutti ca no' nc'è giushtizzia,
siccomu tuttu cuddu ca si veti
si faci pi superbia e pi avarizzia.
E pari ca nisciunu cchiù nci creti,
cá tutti tennu la cannarutizzia
e ssempri
leggi
|
|
|
|
Ormà' si sapi ca èti 'na manìa
pi cuiddi puèti giuvini e maturi
ca sannu usari tanta fantasia
e llèggunu 'ntra lloru li scritturi.
Iu prùbbucu 'nt'lu situ 'na puisìa;
m'ni ddonu ca so' ppicca
leggi
|
|
|
|
| Mancu li santi, ‘stu travagghiu
eni troppu pisanti!
Liveddu e marteddu li ferri dù misteri.
Ma si non teni forza, cancia misteri.
Supra lu ponti, a travagghiari...
Mamma lu scantu sulu a taliari!
Fisicu abbrunzatu, musculu sviluppatu.
’Nto centru
leggi
|
|
|
|
| Succeti ca no' ssimu cchiù cuntienti
t'li cosi ca tinimu e ddo' vivimu,
ccussì 'nu bbellu giurnu dicitimu
ti pàrtiri e ti pigghiari atri vienti.
E sciamu a tuttivanni, però nienti
acchiamu e scunzulati ni
leggi
|
|
|
|
| All'èbblaca ti muni tutti sannu
ca lu prucressu shta va sempri 'nnanti
e ca non èti cchiuni comu quannu
li cosi n'li 'mparammu t'li 'nzignanti.
Nisciunu cchiù mu' leggi comu tannu
e no' ssi scrivi nienti ti
leggi
|
|
|
|
| E nu mundu, gira a votu.
Simu supra a terra ma vivimu
‘nte nuvoli. Pigghiati da milli
pinseri alluntanamu i cosi
picciriddhi, u sorrisu nda
bucca si pirdiu, parimu
leggi
|
|
|
|
| Tant'anni 'ngretu, quannu no' nci shtava
la màcana pi ffa' fotocrafìi,
si sceva ddo quarcunu ca pittava,
pi lu litrattu o pi atri fantasìi.
Ci no' tineva sordi cu pajava,
avoglia ti shta' a ccogghiri
leggi
|
|
|
|
| Ormai li tiempi no' sso' cchiù li shtessi
t'na vota comu quannu si scriveva
puisìi, senza pinzari alli 'ntaressi,
pi ddiri sulu quantu si sinteva.
Eppuru tannu shtavunu cchiù fessi
rispettu a muni, cá no' nci
leggi
|
|
|
|
Dicette ‘a fronna
a n’arbero 'mpanuto:
“ Tu senza ‘e me
sì n’arbero svestuto.”
‘A chianta rispunnette:
“’Nzallanuta!
Tu senza ‘e me
nun fusse manco asciuta!”
Traduzione – La foglia e l’albero
Disse una foglia
a un albero
leggi
|
|
|
|
Ca li püèti so' particulari
si sapi ti 'nu tiempu assai luntanu,
tifatti, ci ni sienti unu parlari,
ti pari ca non èti 'nu 'taglianu.
Ci liggi cu lu puè poi cummentari
t'ha' ffa' la croci e t'ha' mushtrari
leggi
|
|
|
|
“Guardati dalle idi di marzo!”
me disse, così de straforo,
Spurinna. E io feci ‘n barzo
quer giorno passando dar Foro
Sapete, ero 'n po' assorto,
pensavo a Vercingetoríge
nemico leale ormai morto
annato a nuotà nello
leggi
|
|
|
DaviD |
13/12/2015 10:04| 1894 |
|
Chi ciauru ri pani
manu valurusi ampastavuno
chila e chila ri farina
acqua sale e lievutu matri
na prighiera a Maronna prima ca cuminciari
supra lu scaniaturi sa' sittava
e la cruci si facia
inpasta inpasta e schiaccia
chidda massa ri
leggi
|
|
|
|
Sunettu ca è 'na raccumannazioni
pi ci lu puèta faci e no' nci creti
ca havà mettiri 'n'ogna ti 'ttinzioni
quannu scrivi e lu sbagliu no' lu veti.
Lu versu l'hava ffa' cu pricisioni
e senza cu da' 'scortu all'atri
leggi
|
|
|
|
Ci ognunu faci cuddu ca hava ffari,
li cosi vannu 'nnanti senza 'uai,
cá tuttu cuddu ca èti reculari
pó ddari sempri bbeni e mali mai.
La cosa ca ti piaci hatà capari
e cuedda hatà fari osci e puru
leggi
|
|
|
|
Oggi vojo arricordà
sti regazzi che Cupido
ha fatto incontrà
quanno ciumachella
a candeline spente
dorci occhi fece
e ardente fiamma
nel core accese,
come l'adorata
con sé all'altare
quer dí l'ha
leggi
|
|
|
|
|
3715 poesie pubblicate su questo argomento. In questa pagina dal n° 1231 al n° 1260.
|
|