Visitatori in 24 ore: 4’019
151 persone sono online
Lettori online: 151
Ieri pubblicate 23 poesie e scritti 35 commenti.
Poesie pubblicate: 360’886Autori attivi: 7’470
Gli ultimi 5 iscritti: Malena - Die - vorreichiamarmigreta - Lorenzo Vecchia - Emanuele Gentili |
_
eBook italiani a € 0,99: ebook pubblicati con la massima cura e messi in vendita con il prezzo minore possibile per renderli accessibile a tutti.
I Ching: consulta gratuitamente il millenario oracolo cinese.
Confessioni: trovare amicizia e amore, annunci e lettere.
Farmaci generici Guida contro le truffe sui farmaci generici.
Xenical per dimagrire in modo sicuro ed efficace.
Glossario informatico: sigle, acronimi e termini informatici, spiegati in modo semplice ma completo, per comprendere libri, manuali, libretti di istruzioni, riviste e recensioni.
Guida eBook: Guida agli eBook ed agli eBook reader. Caratteristiche tecniche, schede ed analisi |
|
|
Le 3715 poesie in esclusiva dell'argomento "Dialettali"
|
| ’O core fa comm’ ‘na canzona
assettata ncoppa ‘a sera
aspettann’ ‘a luna cà iesce d’ ‘a nuvola
siente tutt’ ‘o calore d’ ‘o sientimento
c’ avvolge ‘o mare e ‘a tempesta d’ ‘a vita.
’O core nun sente raggione, s’annammora
e trase all’intrasatta
leggi
|
|
|
|
| Sobbra 'shta Terra no' nci shta nisciunu
ca no' ssi lagna ti li 'uai ca teni;
ci pi 'na cosa, ci pi 'n'atra, ognunu
no' ssi la pigghia ccussì comu veni.
Ci viti, nci shta sempri quarchitunu
ca voli vviviri e no' vvoli peni,
ma no
leggi
|
|
|
|
| Vien semp quann rorm
si na cos assaie curios
e quann arriv me puort
dint a nu munn addo’
sul cu te se po trasí
me ferm e me domand
chi si tu ca ce puort
e nummer da ciort
e ce faie parla’ e vedé
chi giá ha abbracciat a mort
scetannem po te
leggi
|
|
|
|
| Ca lu sunettu è natu ddà 'n Siciglia
si sapi ca havi cchiù ti ottucient'anni
e teni 'nu valori tanta cranni
ca t'la puisìa è la vera maraviglia.
Ma mu' è rimashtu senza 'na famiglia,
datu ca nc'hannu
leggi
|
|
|
|
| Ca 'nta 'shtu munnu sontu assai li vìi
e ca nu' la cchiù mmegghiu ni capamu
cu ni llivamu li malincunìi,
si pó capì' ti quantu cumbinamu.
Nu' ca scrivimu sempri li puisìi
e poi cu lu computer
leggi
|
|
|
|
| 'Na surprisa pi matina.
Sulu a so pignata sa rimina.
Cu l'avi circata,
cu lu duluri l'avi truvata.
Carusedda, "Rosa da picca sbucciata",
da ‘nu giovanottu fu corteggiata.
Mancu n’annu, l’avia spusata.
Travagghiatura,
ma lu cumannu
leggi
|
|
|
|
| Ogni annu, quannu 'rriva lu Natali,
no' nc'è nisciunu ca no' faci feshta
e tutti, pi putiri fa' ricali,
ti cosi tuci n'ènchiunu 'na ceshta.
Si scanciunu l'augurri et è normali;
s'abbuffunu fincá nient'atru
leggi
|
|
|
|
| Pinsannu a st'annu:
Lu peggiu 'nta lu munnu, non avi mai funnu.
'Nto nostru orticeddu, lu sfogghiu e lu beddu.
Chiddu furtunatu, lu calindario avi sarvato.
Saluti, soddi e amuri, binidittu dù Signuri.
Chiddu sfurtunatu, dù travagghiu
leggi
|
|
|
|
| Fign'a l'anni sissanta si sapeva
ccet'èti lu sunettu e mu' no' cchiuni,
sarai percé no' ssimu cchiù patruni
t'la lengua ca 'na vota si scriveva.
T'li nuv'li mai nisciunu nci cateva
tannu, percé non era com'a
leggi
|
|
|
|
‘O cielo m’arrecorda ca staje cca
‘o sole nun vulesse tramuntà
‘a luna s’è appizzata nnant‘e stelle
‘a vita me riala ciaramelle.
E’ notte e chesta notte è notta santa
‘a grotta s’è allummata tutta quanta
Giuseppe nun te
leggi
|
|
|
|
Ci l'ommu 'nta la vita faci tuttu
cuddu ca voli cu la fantasia
o puru cce nci 'spira la puisìa,
nci spetta poi ti ccogghjri lu fruttu.
Quann'iddu no' nci ccogghj nienti è bruttu,
in quantu ni pó ffa' 'na
leggi
|
|
|
|
È l'èbblaca ddo' tutti simu puèti;
scrivimu li puisìi pi ffari shtrata
e ognunu doppu prùbbaca cce creti
ca pozza avì' valori e no' cazzata.
Shta ci si senti megghiu ti com'èti
e ti
leggi
|
|
|
|
Ci si puteva vètiri ti ddà
sobbra la Terra cuddu ca succeti
capemmu ca nu' tutti com'èti èti
tinimu quarche cosa ca hama ffa'.
La pressa cu 'rrivamu ddo' nci shta
l'oru o l'argientu no' ni faci vèti'
cce
leggi
|
|
|
|
| Ngoppa a nu’ sciarabball
ogni matina passe tise- tise,
alluong o cuolle,
e guard a la’ int’ a casa ...
O vo’ ccapì cà chella è maretata!...
Già o tiene l’omm soie, e nun te vede.
Ma proprie vo’ murì? ...
Statténn quiete! ...
Sinnò te danne
leggi
|
|
|
|
| No' tutti li crishtiani sannu ca
'nt'la vita la famiglia è assai 'mpurtanti
pi putì shtari 'nziemi e pi campà,
percé unu sulu no' pó sciri 'nnanti.
È la famiglia cuedda ca ni dà
forza e ni
leggi
|
|
|
|
|
| Ite mi das in sa nodida festa,
ammentu de su tempus coloridu,
cando su giogu fit bellu e bramidu
che sole giaru a pustis sa tempesta?
Ite mi torrat de cust’ora istrana
fuinde da una a s’atera buttega,
ite mi torrat si non b’at allega
ch’intenda
leggi
|
|
|
|
| Facce scûe inte 'sta neutte
in sce stradde da çittae
freido aegua mista a neive
no ghe n'emmo proprio quae.
Ghe son lûxi ancon asseise
de chi piggia pe dormì
tranquillanti e sedativi
perché ôa a
leggi
|
|
|
|
| No isco si b’at chelu a pustis mortu
pro chie onestamente at operadu,
no isco a cale fine est destinadu
s’omine, cun rejone oppuru a tortu.
Non cumprendo nemmancu cale importu
appat sa vida nostra casu mai
tottu finat cun gioias e arguai,
e s’
leggi
|
|
|
|
| Vinisti?
Ti spittavu
tantu taia diri
Prestu
pigghiati stu figghiolu
nterra latriatu
è iddu chi ndava sarvari
Non vardati cu occhi lampanati
pigghiatulu nte brazza
e isatulu ntall'aria
facitilu viriri
a chiddi comu a mia
chi
leggi
|
|
|
|
| Stravènt
che te spétet na piöma bianca
te la spétet per bufàla cüntra el bröt tèmp
e per fàla franca
quant te incuntarèt la sera
sùta i lampiòn tra i mür
a
leggi
|
|
|
|
E pace pure a te
ca vaie ‘nchiuvanno ‘e croce
e ca nun saie ca ‘o doce
n’ausa maje martiello
né ruzza né curtiello.
E pace a sta guagnasta
ca pare vecchia e guasta
‘a sempe spertusata
se ‘nfonna e fa ‘a malata
c‘a primma
leggi
|
|
|
|
C'era 'na vorta
'n cristo d'omo
che pe' quanto fosse
arto e grosso
niuno parea far domo,
grande fu la forza
e come 'n cavaliere
possente l'armatura,
difronte a lui er monno
parea 'na creatura,
a cui dettava legge
con gran
leggi
|
|
|
|
It’est custu Nadale
chi non connoschet paghe e bon’aura?
Su mundu prenu ‘e male
ponet s’anima in pìghida tristura,
che chi non b’ appet logu
francu de dolu e manna disaura,
ue poder narrer custu disaogu
est tempus chi mi godo, e
leggi
|
|
|
|
Comm' è bell chesta faccia
dint' addore e sta' nuttata,
cchiu a guard e cchiu me fa pensa';
o'pensier s'arrobb o'tiemp
e me tene strett dint a' rezza
senza me lassa',
ma io te guard e po
rest cca';
addore nuov me faie na'
leggi
|
|
|
|
Cu travaghia assai si fa lu immu
ra curuna ro Re ci Fa lu baffu
a nui lu munnu ci fici li diamanti
cu tri punti e a ciamarru Sicilia bedda
suonunu i mimuti e l’uri
e a sira si fici iornu
lacrimi surura suogni sangu e rumbrelli
furuno tisuri
leggi
|
|
|
|
Lassasti u me cori sulu.
Si chiuriru l’occhi a l’amuri,
ma a spiranza ancora campa.
Supra a la cima ‘nti lu munti,
gridu forti u to
leggi
|
|
|
|
| Ul Giuan l'era da sott
a varda' su la Mariuccia
se mai la sa affaciava
ca l'era innamuraa
tant da staa là di ur
e l'era cuntent a videla
cuma a sentì di basit
a dislenguaa ul coeur.
Al balcone
Sotto il Giovanni stava
e in
leggi
|
|
|
|
| Si u sciuri ‘nta la vita.
‘Nto corpu a rosa,
‘nta bucca u profumo.
U suli havi fretta mi
nasci, mi ti tocca
cu sorrisu.
A luna
ti varda
leggi
|
|
|
|
| Veni ccà
ccà, aundi u suli brucia
comu a me pelli
comu sta vita
chi brucia, brucia comu na ferita.
Veni ccà
ccà, aundi u mari è blu e virdi
comu l'occhi mei quandu ti pensu
comu a to umbra quandu ti mucci
leggi
|
|
|
|
Io m'arricordo 'e quann' piccerillo
a' scola tu, pe' mano, me purtave
e quann' po' tu sulo me lassave
io pensavo: " mammà mo'nun torna cchiù"!
E che dulore e che disperazione
quanta, quanta paura, aggio
leggi
|
|
|
|
A rrisu
ricchizza
stanchizza
l’aria trema
u vuccanu sempri d’umatu
niura russa a lava
scurri de vini e dintra o cori
sanguigni calurusi
fuotti pussienti urazza
erunu i fimmini siciliani
i petri sunavuno
quannu e tuccaunu
bola bola ucieddu
leggi
|
|
|
|
|
3715 poesie pubblicate su questo argomento. In questa pagina dal n° 1171 al n° 1200.
|
|