Visitatori in 24 ore: 6’964
391 persone sono online
Lettori online: 391
Ieri pubblicate 23 poesie e scritti 35 commenti.
Poesie pubblicate: 362’883Autori attivi: 7’458
Gli ultimi 5 iscritti: Claudia Bazzucchi - MiuMiu - Giovanna Diodato - Ciraforever - Cialtronescon
♦ Andrea Sargenti | |
_
 |
Agosto 2025 |
|
do |
lu |
ma |
me |
gi |
ve |
sa |
| | | | | 1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
11 |
12 |
13 |
14 |
15 |
16 |
17 |
18 |
19 |
20 |
21 |
22 |
23 |
24 |
25 |
26 |
27 |
28 |
29 |
30 |
31 |

eBook italiani a € 0,99: ebook pubblicati con la massima cura e messi in vendita con il prezzo minore possibile per renderli accessibile a tutti.
I Ching: consulta gratuitamente il millenario oracolo cinese.
Confessioni: trovare amicizia e amore, annunci e lettere.
Farmaci generici Guida contro le truffe sui farmaci generici.
Xenical per dimagrire in modo sicuro ed efficace.
Glossario informatico: sigle, acronimi e termini informatici, spiegati in modo semplice ma completo, per comprendere libri, manuali, libretti di istruzioni, riviste e recensioni.
Guida eBook: Guida agli eBook ed agli eBook reader. Caratteristiche tecniche, schede ed analisi |
|
|
Dialettali
Le 5341 poesie pubblicate sull'argomento 'Dialettali' Poesie dialettali |
Come sgolàde de usèi,
i’è le strade ‘n Lessinia,
dolse le òlta rotonde
lì a poche spàne dal cel.
Le marìda ‘l vérdo
e con brassi longhi
le sbràssola i pascoli
colmi de oja de vita.
Su coatro praesèi
se sènta l’asuro noo,
ladro de
leggi
 | 

|
|
|
 | A scola è munnu,
è celu di suli e stiddri c’attacca cori
cu filu d’oru e d’argentu,
jardinu di rampincanti e juri
abbriviratu ogni minutu ccu pacienzia
e amuri.
A scola è cultura!
Leva d’immenzu l’ignuranza
ca è comu a gramigna
c’affunna radici e
leggi

| 
|
|
|
 | ’Nta lu tempu,
’sta ranni muntagna
pi tutti nu veru turmentu
Vidennu to’ figghiu
ricumpari lu passatu...
Nenti avi canciatu,
lu tempu pari s’avi firmatu
e carusu si turnatu.
Cori sempri agitatu,
lu pisu di lu munnu
sulu a tia vinni
leggi

| 
|
|
|
 | Aggiu aspettate ‘o core
int’’a n’attimo ‘e tiempo
purtato ‘ e suspire ‘a ll’aria
ca ij’ tenevo annascunnute
penzanne ‘o mumento d’ ‘o cacciá.
Bell’ ‘a ddicere ‘e cose
quann’ ‘o ssaje ca vuó bbene
parene tempeste dint’ ‘ a ll’aria
si ‘o tiempo
leggi

| 

|
|
|
| Quantu parraiu ‘ntà ddu lustru ri luna
mancu iò sacciu unni
ristaru i mè paroli
a sbattiri muru muru.
Né occhi e né aricchi
vistiru e sinteru
ma spatuliannu cu li manu
addivintaru uci.
Niatri
chi da crita divintammu
ommini e parola
cu
leggi

| 

|
|
|
| Do nebie pì’ là
le lava la malga,
chièto chièto ‘l sol
’l se prepara a sugàrla,
fato ‘l so dover
le nébiole le se spampàna
sora praesèi e contrè
che ride par ‘l fresco che passa.
Come ‘n gran maestro
l’istà ‘l spèta la séra
par slongàrse nel
leggi
 | 

|
|
|
Comme se scrive ‘stu nnapulitano?
E vvote mentre scrivo m’addimmanne
e spisso stongo cu ‘sta penna mmano
penzanno a tutte chille ca n’’o ssanno.
Ce sta chi ‘o scrive comme vene vene,
nun se ne ‘mporta e ‘o scrive comm’’o pparla.
Si fa na poesia,
leggi

| 
|
|
|
 | ‘Na gran travagghiatura,
‘nta la scola
nun sposta sulu li mura.
Ma si casca malata
scumpari pi ‘na misata.
‘Nta so casa è cunfinata,
da visita fiscali scantata.
Dâ soggira sorvegliata,
da lu cugnata studiata
e da lu maritu cunsigghiata...
Mai
leggi

| 
|
|
|
Pazziave ‘a morte ‘mbraccio a na nennella
facennele sentì chella canzone
ca parla ‘e tanta storie aggraziatelle
addò nu cielo ‘e acqua enno crescenza
addò nu juorno amaro è ricumpenza...
E ‘a museca pareva nu lenzulo
ca cupirchiava ’o munno c’a
leggi

| 
|
|
|
Ancheu m’han faeto preventivö
pe dime cose cömme sajà
ö mae punto segûo d’arrivo
quae de imbelinase in mâ
son staeto attento a sentì
parolle e ancun parolle
ghe divo scûsè faeme capî!
ö mae destin ö l’è in te foue?
han tiôu zù in duî i treì
leggi

| 
|
|
|
Sugnu lìbbiru
e scrivu chiddu ca vogghiu
sugnu nu sugnaturi
e nuddu mi po’ diri
chiddu c’haia fari...
jù nun n’haiu catini
a notti e u jornu
cu na pinna ‘n manu
pozzu jucari
cu nu pinseru cumplicatu
m’ammucciu ristannu addritta
e pi
leggi

| 


|
|
|
Mastu Franchino
‘i Surriento ‘u riggiularo
tene’a grazzia
nun sulo a faticà.
Tre centimetri
‘i fore squadro
s’arrobba
rint’ ‘u mestiere,
ma ‘nu ladro
nunn’è stato mai
chist’ommo ccà.
M’arricorda i fatti suoi
‘ncopp’e fatiche:
‘u barr
leggi

| 
|
|
|
Pe’ dispietto faccio tutto e
faccio niente, po cammino
pe’ sti strade ca me parene
prigioni.
Sento o’ suono da luntano,
sento a voce e mamma mia,
chi sarrà ca a chest’ora chiamma
o’ nomm mjo.
Forse è o’ viento a rete ‘e foglie
o’ sarrà na varca a
leggi

| 
|
|
|
A note fonda
na fetìna de luna
la s’à fermà
a speiàrse ne le posse
ciapà par man dal vento
l’à fato la sfilàda,
la me paréa ‘nbriagàda
da tanta belessa.
Par mi l’è sta na caréssa
al cor ch’él séa tardà
’nté l’ultima ciacolàda
nel vècio
leggi
 | 

|
|
|
Sensa far tanto rumor,
me parla ‘l fo grando,
"Anima ‘n péna,"
Me par ch’él me diga.
Maestoso come ‘n re,
baluardo piantà ‘n te na rìa,
’l scrive de dì,
’l parla de note.
Adesso ‘l me goarda,
’l me strùca de ocio,
’l me fa ridare,
me par
leggi
 | 

|
|
|
|
 | È nà bona serata!
’E stelle n’ cielo fanno l’occhiolino
‘a terra ‘e ‘a luna muta resta,
ride ‘e bianca luce,
l’alito suje ‘a cielo m’arriva ncoppa ‘a pelle.
Pure ‘o silenzio
è chiù tranquillo,
nun s’avverte nu rummore,
nun se sente niscjuna
leggi

| 
|
|
|
Sto’ aspettanno pe ‘sta raccomannata.
E‘, quase quase n’ora ch’è passata!
Sempe c’è sta quaccosa ca va stuorto!
’O ‘i ‘ lloco mo’ è asciuto!... ‘e chi t’è mmuorto!
Sto aspettando per spedire questa raccomandata
e quasi quasi è passata un’ora.
C’è
leggi

| 
|
|
|
Vulissi turnari a ddà casa...
a ddà casa ca ‘na vota
javeva u cauru ri luci addumati
e du focu ‘ntà conca
e fora ristava tuttu chiddu
ch’era friddu e senza sapuri.
Oggi l’arma è senza riparu
e jò sugnu peri peri
cu tempu sulu pi caminari o
leggi

| 
|
|
|
Lidéra l’è la belessa
sù là ne le tere alte,
là ‘ndo se sbògola
lenta e chièta la me vita.
Sentéri nati da picole oje
i me porta, sensa prèssia
’ndo ociàde ménghe
le me ‘npienìsse ‘l servel
che, pien de macie bele
’l va a sponsàrse
a i pié
leggi
 | 

|
|
|
 | C’è silenziu nni sta sirata di Maju,
nu’ sentu moviri na foglia,
vidu ‘n celu li primi stiddri
c’aspettanu a luna pi jucari
cu mari.
Na vuci dunci e beddra
trasi adasciu intra u cori,
s’apri a finestra d’amuri
e fa sviari li brutti pinzera.
Si
leggi

| 

|
|
|
| Acqua ri maju
ca scinni fina fina orni facennu
di ddu celu niuru supra sta strata
ca sulu ppi muli è bona.
Acqua ri maju
parunu fili ddi gucci ca venunu
pi quantu fitti sunnu.
Acqua ri maju
ca ddu lippu vecchiu abbivìri
e vagni puru a ddì
leggi

| 
|
|
|
 | Oh, ranni Panchina
’a storia di Capo d’Orlando
cu tia camina.
Comu ‘nu bravu surdatu
lu Paisi spissu à jutatu.
Nivi, friddu, ventu,
a travagghiari ogni mumentu.
‘Na midagghia avissi miritatu,
ma lu rispettu
di la genti à guadagnatu.
Si
leggi

| 

|
|
|
Chista è la fàula di dui ministreddi
ca scrisseru lu cupione pi cangiari.
Li cantastorie forti, ‘ngenui e beddi
vuliano lu
leggi

| |
|
|
Serte robe i è come un muro,
fate ben,
a piombo,
in bola,
le te fa sentir sicuro.
Malte grese che se suga,
muradori
leggi

| |
|
|
Dae mùrinu chelu
falàdu est su lentòre
subra frores de muttos e Limba.
Umbra, como est sa ‘ena
de ‘oghe chi pius no pesat frinas
de nuraghes e mare lughente.
Frimma sas istìgas, alènu ‘e sole
in caminèras de roccas duras
e dae lacanas de
leggi
 | 

|
|
Lia |
27/05/2018 21:18 | 1119 |
|
’Nte na note de nebia bassa
colpi de vento, come na strassa
i’à netà praesèi e stradèle
par prepararme le ociàde pì bele.
Mi éra sentà sul monte pì alto,
’l me cor el voléa far ‘n salto
e no’l saéa da che parte nar,
par poder mejo le belesse
leggi
 | 

|
|
|
cchiù nun senti a me vuci
quannu ti chiamu cu rispittusu arduri...
ha divintatu comu na cruci
stu disiu ammiscatu cu l’amuri
intra lu canestru di lu me cori
ca mi riala prufumi e sciuri.
Tu nun u sai
ma quannu pensu a tia
nun agghiorna
leggi

| 


|
|
|
Riccillu a ddù babbasuni
ca parrari sicilianu
nun è stranu
ma vol diri parrari tutti li lingui di lu munnu.
Ogni parola è sangu ca nni scorri
ogni ciusciu sonu ri melica puisia
e l’orgogliu è sempri ntà li vini
picchì semu ciavuru e acqua di
leggi
 | 
|
|
|
L’éra ‘l marcante
’l pì belo che ghéra,
senpre lu ‘l diséa:
"Done è rivà coel,
da le braghe onte
e le palanche pronte."
Ben vestìo mai no’ l’éra,
ìl paréa proprio ‘n trato là,
sensa zèo e manco classe.
L’u ‘n sercàa i animai
che ciràa par la
leggi
 | 

|
|
|
C’è lu cristianu ca piaci parrari
pi ‘nu sorrisu rigalari,
o n’amicu novo ‘ncuntrari.
Ti trovi puru lu riservatu,
‘nto so munnu cunfinatu,
‘nu misteru mai svilatu.
C’è lu tipu sempri ‘nfurmatu
forsi n’agenti segreto ‘nto passatu,
ma d’iddu nenti
leggi

| 
|
|
|
|
5341 poesie pubblicate sull'argomento Dialettali.
In questa pagina dal n° 1081 al n° 1110.
|
|